Mă uit la seriale. Nu aș numi acest obicei gregar o “plăcere vinovată”, pentru că e de-a dreptul un viciu, mai ales în perioada asta de sabbatical forțat. Mă trezesc, petrec quality time cu motanii, îmi fac cafeaua, deschid computerul. Tab după tab - Netflix, HBO Max, Mubi, site-uri online cu seriale. E mai rău decât viața reală, dar ceva mai bine decât un joint sau o criză de depresie/anxietate. Comfortably numb pentru 2-3 ore.
Acum câteva zile am văzut un nou episod (S02, ep2) din White Lotus. Până să mă lămuresc despre ce e vorba - scenariu subțirel, feminist, woke, The White Lotus - Wikipedia se vrea subtil, mă rog - rețeta serialului american cu pretenții, dar care eșuează prin exces de zel și frumusețe excesivă a actorilor. Cum să critici white privilege, folosind fix white privilege. În fine, revin acușica la subiect. DIrectoarea hotelului intră la o cafenea să cumpere una coppa, și îmi dau seama imediat că am fost acolo anul trecut. Taormina, frumusețea fără limită, cu soarele…
Keep reading with a 7-day free trial
Subscribe to Scribbles and Sketches to keep reading this post and get 7 days of free access to the full post archives.