Cum se zice Babel pe românește?

rant electoral.

Acum două zile am creat și postat pe Facebook un meme despre ilustrul necunoscut (credeam eu) Georgescu. Văd cu stupoare că s-a propagat ca flăcările iadului pe rețeaua lui Zuckerberg.

sursa - Facebook

Pe lângă faptul că nu mi se pare din cale afară de amuzant, viralizarea lui mi-a inundat notificările cu followers și mesaje, de la insulte abjecte, la laude inutile. Ce vreau să spun cu asta e că algoritmii există și-s bine mersi, iar dacă o persoană random ca și mine ajunge în mijlocul unui astfel de ciclon, ia imaginați-vă cum e pentru cei care PLĂTESC bani frumoși ca să aibă asemenea trafic în fiecare zi. Am trecut la eliminarea din listă a unor oameni care fac propagandă putinistă și/sau sunt admiratorii lui Călin Georgescu. Printre alții, am descoperit o persoană foarte tânără, care a fost des la mine în casă/grădină. Not great, not terrible person. Dar sigur l-a votat. O spun asta pentru cei care laudă Clujul ca fiind "al lui Lasconi". Țineți-vă bine de scaune, că răul mai mare e aproape.

Haideți să vă mai spun câteva vorbe despre aceste alegeri. Azi noapte, după ce m-am uitat câteva ceasuri hipnotizată la Digi24, unde feluriți specialiști se întreceau în explicații savante despre fenomenul Georgescu, m-am întins cu gândul să fac câteva minute de meditație. Aș, de unde. Îmi revenea în minte absurdul imaginilor de pe ecran. Buhnici, cel care nu demult avea problemă cu celulita și cu femeile care nu arată a adolescente, vorbea cu mare gomă despre pericolul rusesc. Hostese botoxate și bosumflate se isterizau în discursuri citite de pe prompter. Burtierele Digi o luaseră razna.

sursa - Digi24 TV

Acum, în timp ce scriu, văd părerea unui magician(!) care cere ajutorul ChatGPT pentru turul 2, apoi văd retractarea suportului acordat lui Georgescu de către papagalul Mandachi, îmbrăcat ca un racket rus, cu trening alb Adidas. Domne, a înnebunit lumea?? Pe X, am plonjat direct în 1940; la top căutare în România era haștagul #Antonescu. Așa că am schițat la 2.30 noaptea, o mică analiză subiectivă a celor 3 zile ce au trecut de la turul întâi al alegerilor prezidențiale din România.

Se culeg deja roadele coapte a exact ceea ce misterioșii artizani ai victoriei din primul tur a lui Călin Georgescu, au semănat: o fragmentare caleidoscopică a discursului și argumentărilor politice. Până acum, eu am identificat următoarele trenduri:

1. Textul bolovănos demagogic, alarmist, care tratează alegătorul cu superioritate, îi explică doct cât de riscant e să voteze un extremist, asumând dintru început că acest alegător e un tâmpit care trebuie luat la palme sau la bășcălie, mustrat că ori nu a votat bine, ori nu i-a lămurit pe încă zece să voteze o candidată care are un limbaj simplist, și o personalitate destul de volatilă. (Analiști, jurnaliști, politicieni, WhatsAppiști)

2. Textul sforăitor patriotic, cu accente grave, care denunță ipocrizia a 30 de ani de politică tarată de clientelism și de pacturi infame, făcute departe de ochii alegătorului. Pentru aceștia, e nevoie de figura justițiarului de tip Zorro/Toma Alimoș, omul providențial venit din popor, preferabil nu tocmai sărac, dar musai cinstit. (Vă amintiți textele din campanie ale lui Iliescu? Fix așa.)

3. Textul delirant, fără noimă, presărat cu termeni greu de citit și înțeles, pentru că o parte din cuvinte nici nu există, de la elitiști ai credinței (Bănescu). Aceste fraze găunoase, care ar putea fi scurtate la sfert, și tot ar fi prea lungi, ne arată nimicnicia ideologică de care ne facem vinovați și noi, dar și cei doi candidați rămași în cursă, în ciuda crucilor de la gât sau respectiv făcute pe malul lacului unde înoată evitând să se contamineze cu H2O.

4. Textul prostănacului - cel care scrie (deși mai degrabă preferă să se filmeze), enunțând platitudini înduioșătoare, în care din nou regăsim cuvinte precum țară, pericol, M(UE), salvare și iubire. Pentru conformitate: Nelson Mondialu Fenomenal.

5. Textul feminist, care reține fazele cu avortul și cezariana, iar restul problemelor să le rezolve bărbații. (Ex: Andreea Raicu)

6. Textul sibilinic, al celui care "știa" cum stă treaba, dar n-a apucat să facă publice deducțiile sale însemnate, întrucât era prins cu jobul său important de YouTuber. (Buhnici și încă vreo doi ale căror nume îmi scapă).

7. Non textul. Cu alte cuvinte, cei care tac pentru că oricum nu-i bagă nimeni în seamă, și din rândul cărora vor rezulta absenteiștii și cei care vor scrie PULĂ pe buletinele de vot, ca să aibă și ei în fine un rol și un cuvânt de spus în structura acestui Babel infernal.

Abia aștept să văd ce iese în turul doi din această oală cu ghiveci rânced a democrației românești. Hai noroc!

Și pentru că v-am vorbit despre meditație, las un colaj pe care l-am făcut din două fotografii luate pe o plajă hipsterească din insula Evia a Greciei. Să ne fucking liniștim, ce naiba!

Imagini din Insula Evia - foto - Crina Prida

---

-ends. Și un duș manelist, să placă la toată lumea.